Descriere și Cauze
Boala coronariană se caracterizează prin îngustarea arterelor coronare din cauza depunerii plăcilor de aterom. Aceste depuneri sunt formate în principal din colesterol și alte materiale, îngustând arterele și reducând fluxul sanguin către inima. Principalii factori de risc includ hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, diabetul, fumatul, obezitatea și sedentarismul.

Simptome și Complicații
Boala se manifestă prin dureri toracice (angina pectorală) și dificultăți de respirație. În stadiile avansate, poate duce la infarct miocardic și insuficiență cardiacă.

Prevenție și Tratament
Prevenția implică gestionarea factorilor de risc prin dietă, exerciții fizice și tratamente medicamentoase. În cazurile severe, se pot recomanda angioplastia coronariană sau intervenția chirurgicală de bypass.

Diagnostic
Diagnosticul se stabilește prin coronarografie, testele EKG și ecocardiografia fiind de asemenea utile. Este esențială identificarea precoce pentru a preveni complicațiile.

Descriere și cauze
Angina pectorală este o afecțiune cardiacă caracterizată prin durere sau disconfort în piept, de obicei cauzată de fluxul sanguin redus către mușchiul inimii. Acest simptom poate fi un semn de boală coronariană.
Principala cauză a anginei pectorale este îngustarea arterelor coronare datorită aterosclerozei. Acest lucru reduce aportul de oxigen și nutrienți către inima, provocând durere toracică. Alți factori de risc includ: hipertensiunea arterială, colesterolul mărit, fumatul, diabetul, stresul.

Simptome și complicații
Angina se manifestă prin durere sau disconfort în piept, adesea descrisă ca o senzație de presiune, arsură sau strângere. Durerea poate iradia către umeri, brațe, gât, maxilar sau spate. Alte simptome pot include dificultăți de respirație, greață, amețeli, transpirație excesivă.

Prevenție și tratament
Tratamentul vizează reducerea simptomelor și prevenirea complicațiilor prin medicație (nitroglicerină, beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu, statine), schimbări în stilul de viață (renunțarea la fumat, adoptarea unei diete sănătoase, exerciții fizice regulate, controlul greutății) sau proceduri medicale (angioplastie cu stent, bypass coronarian). Prevenția implică gestionarea factorilor de risc și adoptarea unui stil de viață sănătos.

Diagnostic
Diagnosticul implică evaluarea istoricului medical, un examen fizic și diverse teste, cum ar fi electrocardiograma (EKG), teste de efort, ecocardiograma, angiografia coronariană și analize de sânge.

Descriere și cauze
Infarctul miocardic este o urgență medicală cauzată de întreruperea bruscă a fluxului de sânge către mușchiul cardiac, ducând la necroza unei părți a acestuia. Este esențial ca pacientul să primească îngrijiri medicale rapide pentru a minimiza daunele. Principala cauză este boala coronariană, asociată cu factori de risc precum fumatul, diabetul, obezitatea, sedentarismul, hipertensiunea arterială și nivelul crescut de colesterol. În cazuri rare, poate fi cauzat de embolizarea unui tromb sau disecția coronariană.

Simptome și complicații
Simptomele includ durere toracică severă, durere care iradiază la nivelul mandibulei, gâtului, brațelor (de obicei stângul), durere în spate, dificultăți de respirație, transpirații, amețeli și greață.

Prevenție și tratament
Tratamentul de urgență include administrarea de antiagregante plachetare (aspirină, clopidogrel), anticoagulante și, uneori, medicamente trombolitice. Angioplastia cu stent este crucială pentru restabilirea fluxului sanguin. În cazuri severe, poate fi necesară intervenția chirurgicală de bypass aorto-coronarian. După infarct, pacienții trebuie să urmeze un tratament medicamentos pe termen lung, incluzând antiagregante, statine, inhibitori ai enzimei de conversie și beta-blocante. Schimbările în stilul de viață, precum renunțarea la fumat, adoptarea unei alimentații sănătoase și controlul hipertensiunii, sunt esențiale.

Diagnostic
Diagnosticul inițial se face prin electrocardiogramă (EKG). Alte teste includ troponina cardiacă (analiză de sânge), ecocardiografia și coronarografia, care poate fi urmată de angioplastie coronariană pentru repermeabilizarea arterei blocate.

Descriere și cauze
Fibrilația atrială (FA) reprezintă o tulburare frecventă a ritmului cardiac caracterizată prin bătăi neregulate și adesea rapide ale inimii. Aceasta poate duce la formarea de cheaguri de sânge în inimă și la complicații serioase, precum accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă și alte probleme cardiovasculare. Printre cauzele comune ale fibrilației atriale se numără hipertensiunea arterială, bolile cardiace coronariene, valvulopatiile, bolile pulmonare cronice, consumul excesiv de alcool, stresul și anxietatea.

Simptome și complicații
Simptomele FA pot varia și includ palpitații (senzația de bătăi rapide, tremurânde sau neregulate ale inimii), slăbiciune generalizată, amețeli sau senzație de confuzie, dureri în piept, oboseală accentuată și dificultăți de respirație.

Prevenție și tratament
Tratamentul FA poate include medicamente pentru controlul ritmului și frecvenței cardiace, anticoagulante pentru prevenirea formării cheagurilor, proceduri de cardioversie electrică sau ablatie prin cateter pentru corectarea aritmiilor.

Diagnostic
Diagnosticul se realizează prin: electrocardiogramă (ECG), monitorizare Holter, ecocardiogramă, teste de sânge pentru a identifica cauzele posibile.

Descriere și cauze
Tensiunea arterială reprezintă presiunea sângelui în artere, variind pe parcursul zilei. Hipertensiunea este diagnosticată când tensiunea arterială sistolică depășește 140 mmHg și cea diastolică depășește 90 mmHg. Obezitatea, sedentarismul, consumul excesiv de sare și alcool, precum și istoricul familial contribuie la apariția hipertensiunii.

Efecte și riscuri
Fără simptome evidente, hipertensiunea netratată poate cauza ateroscleroză, boli cardiace și cerebrovasculare și afectarea rinichilor. Este principalul factor de risc pentru accidentele vasculare cerebrale.

Prevenție și tratament
Medicamentele antihipertensive sunt esențiale, dar modificările stilului de viață (dieta săracă în sare, activitate fizică) pot permite reducerea sau eliminarea medicației.

Diagnostic
Diagnosticarea se face prin măsurători repetate ale tensiunii. Monitorizarea ambulatorie poate fi necesară pentru cazurile incerte.

Descriere și cauze
Insuficiența cardiacă apare atunci când inima nu mai poate pompa eficient sângele, cauzată adesea de deteriorarea mușchiului cardiac după un infarct miocardic. Poate fi cauzată de boala coronariană, cardiomiopatii, aritmii sau hipertensiune.

Simptome și complicații
Simptomele includ dispnee (dificultăți de respirație), edeme (umflarea picioarelor, gleznelor), creștere în greutate, tuse.

Prevenție și tratament
Tratamentul presupune modificări ale stilului de viață (dietă săracă în sare, activitate fizică), medicamente (diuretice, beta-blocante) sau dispozitive medicale (stimulator cardiac, defibrilator implantabil).

Diagnostic
Diagnosticul se face prin evaluare clinică, analize de sânge, teste imagistice (EKG, ecografie cardiacă).

Descriere și cauze
Stenoza aortică este o afecțiune caracterizată prin îngustarea valvei aortice, cauzată de îngroșarea și calcificarea acesteia. Aceasta împiedică fluxul normal de sânge din ventriculul stâng în aortă și, ulterior, către restul corpului. Îngustarea poate duce la insuficiență cardiacă datorită efortului suplimentar al inimii de a pompa sângele.

Simptome și complicații
Simptomele includ dificultăți de respirație, angină pectorală și sincopă. Fără tratament, stenoza aortică severă poate duce la insuficiență cardiacă și deces în decurs de câțiva ani de la apariția simptomelor.

Prevenție și tratament
Tratamentul variază de la monitorizare și medicamente pentru formele ușoare, până la înlocuirea valvei prin intervenție chirurgicală sau prin metoda TAVI (Transcatheter Aortic Valve Implantation), o procedură minim invazivă, recomandată în special pacienților în vârstă sau cu risc chirurgical ridicat.

Diagnostic
Diagnosticul se bazează pe ecocardiografie, care evaluează severitatea stenozei.

Descriere și cauze
Regurgitarea mitrală, cunoscută și ca insuficiența mitrală, este o afecțiune în care valva mitrală nu se închide complet, permițând sângelui să se întoarcă în atriul stâng. Cauzele principale includ prolapsul de valvă mitrală și dilatarea ventriculului sau atriului stâng.

Simptome și complicații
Simptomele pot varia de la oboseală și dificultăți de respirație la efort, până la palpitații și edeme în cazurile severe.

Prevenție și tratament
Tratamentul poate fi medicamentos pentru gestionarea simptomelor sau chirurgical, incluzând repararea sau înlocuirea valvei. Proceduri minim invazive, precum MitraClip, sunt disponibile pentru pacienții cu risc operator ridicat.

Diagnostic
Diagnosticul se face prin ecografie cardiacă Doppler.